ANSAMBLUL MONAHAL

 Biserica mănăstirii

Altarul de vară

Stăreția veche

Casa cu Paraclis

Casa Poetului

Casa de stejar
(Justinian Arhiepiscopul)

Casa Albă

Colțul Maramureșan

Centrul Cultural Monahal
(Nicolae Steinhardt)

Poarta-clopotniță și Pangarul Mănăstirii

Poarta din sat

Biserica mănăstirii

Modestă dar placută, prima biserică a mănăstirii a fost ridicată pe pintenul „Dealului Viei”, în mijlocul unei păduri de fag şi de stejar și a fost construită între anii 1923-1925. Biserica mănăstirii a avut următoarele dimensiuni: 17,80 m lungime, 5,70 m laţime şi 13 m înălţime. Temelia ei a fost din piatră, iar zidurile din cărămidă, cu mici ferestre de o parte şi alta. În dreptul altarului bisericuţa avea cameră (veșmântărie), iar deasupra naosului s-a ridicat o mică cupolă din lemn. În faţă, biserica avea un pridvor, care se sprijinea pe patru stâlpi frontali, iar pe frontonul de deasupra era pictată în frescă „Adormirea Maicii Domnului”, icoana hramului mănăstirii. Interiorul bisericii a fost tencuit şi văruit, iar cu timpul pereţii ei au fost împodobiţi cu icoane. În anul 1935 biserica a fost restaurată și extinsă cu un pridvor.

Primul Iconostas a fost simplu, din lemn de brad, iar în 1979 a fost montat un iconostas nou, sculptat în lemn de stejar de Ioan Velea originar din Rohia, iar icoanele de pe el au fost pictate de pictorul bisericesc Gheorghe Busuioc, din Bucureşti. În prezent iconostasul şi o parte din icoanele din vechea bisericuţă se află în Paraclisul amenajat la demisolul noii biserici a mănăstirii.

Biserica veche, s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru mulţimea credincioşilor care cercetau mănăstirea Rohia.

În această situaţie, dorinţa Preasfinţitului Părinte Iustin Hodea Sigheteanul, stareţ al mănăstirii din anul 1988, a fost aceea de a ridica o nouă și preafrumoasă biserică Maicii Domnului, care să se încadreze în ansamblul general al mănăstirii şi, în acelaşi timp să-i confere o notă aparte pe măsura importanţei locului. În acest sens, a adunat în jurul Preasfinţiei Sale o echipă de specialişti: arhitect Dorel Cordoş, inginerii Constantin-Sorin Zaharia şi Gelu Zaharia, precum şi constructorul inginer Grigore Buda.

După ani de pregătire, în primăvara anului 1996, când toate au fost temeinic analizate s-a purces la desfacerea bisericii vechi şi la construirea celei noi. Din cauza lipsei de spaţiu, dar mai ales pentru faptul că, locul pentru construirea primei biserici i-a fost descoperit părintelui ctitor Nicolae Gherman prin voinţa divină, s-a hotărât ca şi biserica nouă să fie amplasată pe acelaşi loc unde fusese construită, cu 70 de ani în urmă, prima biserică.

Biserica veche a fost desfăcuta cu grijă de vieţuitorii mănăstirii, iar materialele din care a fost construită au fost refolosite în zidurile noii biserici, și astfel, noua biserică a pornit la drum cu încărcătura spirituală acumulată în cei 70 de ani de existenţă a mănăstirii.

Paraclisul „Sfântul Nicolae”

La Rohia, putem să spunem să sunt două biserici suprapuse. O notă aparte este conferită ansamblului, de subsol, ce cuprinde: Paraclisul, camere pentru mărturisit, în partea dreaptă și în stânga două săli bizantine și camere pentru mărturisirea credincioșilor.  

La 6 decembrie 1998 s-a dat în folosintă paraclisul de la demisol, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, când a fost târnosit de către Episcopul Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul şi ca invitat Episcopul Ioan Mihălțan al Oradiei. Tot acești trei ierarhi au pus și piatra de temelie pentru biserică, la 28 mai 1996. În acest Paraclis se oficiază toate slujbele mănăstirii, în timpul săptămânii şi a fost împodobit cu iconostasul şi icoanele vechii biserici. Deasemenea, Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni este așezată aici. Paraclisul nu este pictat, ci numai împodobit cu icoane și are formă de catacombă, ca o nouă peșteră a Betleemului.

Biserica mare

În anul 1997 au început lucrările de construcție, de la cota 0, pentru biserica mare. Elementele definitorii ale noii construcţii sunt preluate de la biserici din toate cele trei provincii românesti. Biserica este în formă de cruce, cu pridvor brâncovenesc în faţă, cu un singur turn cupolă ce conţine elemente moldoveneşti şi pentru că spaţiul cerea o biserică chivot, înălţată pe verticală, are o înălțime de biserică maramureşană, (49 m de la baza, ea având o lungime de 22 m). Pe pereții exteriori ai bisericii și la geamuri s-au folosit elemente gotice. Biserica este acoperită cu tablă de cupru.

Pe faţada bisericii s-a pictat în mozaic, icoana Deisis – copie a celei de la Sfânta Sofia din Constantinopol, iar în anul 2005, tot în mozaic au fost pictați cei doisprezece sfinţi Apostoli şi în pridvor icoana hramului „Adormirea Maicii Domnului” şi „Izvorul Tămăduirii”. Biserica în exterior este placată cu piatră şi cărămidă. 

Din punct de vedere arhitectural, biserica mănăstirii Rohia îmbină elemente din toate cele trei provincii româneşti: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, astfel devine un monument de arhitectură de referinţă pentru sfârşit de secol XX şi început de secol XXI; iar prin faptul că este ctitorită de un fiu al mănăstirii – monah şi apoi arhiereu – arată voia lui Dumnezeu că din ctitoria unui preot de mir să devină ctitorie episcopală – ceea ce plasează așezământul de la Rohia în rândul ctitoriilor voievodale, cum de altfel – ca activitate pastoral-misionară şi rol de cetate a Ortodoxiei pentru ţinut – a fost din totdeauna.

Biserica a fost pictată în tehnica fresco între anii 2012-2018 de pictorii bisericești, soții Daniela și Ioan Moldoveanu din București, împreună cu ucenicii lor. Deasemenea icoanele de pe iconostas au fost pictate de aceeași pictori, soții Moldoveanu. Iconostasul este lucrat în lemn de stejar de către fraţii Ionaşcu din localitatea Grumăzeşti, judeţul Neamţ.

Biserica mare a mănăstirii a fost împodobită în anul 2022, cu trei icoane de mare preț: Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului Panthanasa și Maica Domnului Paramitya, cea din urmă fiind pictată în Sfântul Munte Athos. Cele două candelabre din biserică sunt frumos lucrate, personalizate cu cruci maramureșene, coroana regală, care pun și mai mult în valoare pictura și iconostasul din biserică. Biserica mănăstirii Rohia este pregătită pentru ziua cea mare, așteptând târnosirea ei, cu voia lui Dumnezeu și ajutorul Maicii Domnului, în anul 2026 când se vor împlinii 100 de ani de la sfințirea primei biserici.

ANSAMBLUL MONAHAL

Biserica mănăstirii

Altarul de vară

Stăreția veche

Casa cu Paraclis

Casa Poetului

Casa de stejar
(Justinian Arhiepiscopul)

Casa Albă

Colțul Maramureșan

Centrul Cultural Monahal
(Nicolae Steinhardt)

Poarta. Turn-clopotniță

Poarta din sat